vineri, 20 iunie 2008

Bulgaria şi Grecia

Bulgaria.

Ţară UE. Invidiată pentru turiştii pe care au neruşinarea să îi fure prin calitatea serviciilor. Vecină şi pretenă. Îşi manifestă pretenia inclusiv prin faptul că îţi face, ca român, un mare serviciu: stârneşte un dor şocant de propria patrie.

Sofia

Un excelent remediu pentru antibucureştenismul care mă bântuie periodic. De la clădiri până la transportul în comun, tradiţia schimbării benzilor în trafic fără semnalizare, sens sau grijă faţă de ceilalţi, lungile bulevarde pietruite de tipul frânare-unfriendly, multitudinea buticurilor şi magazinelor inexistente, precum şi a rablelor ambulante pe străzi, şi câte alte delicii.
Cu tot respectul, dar poveştile nasoale ce le auziserăm înainte de plecare s-au confirmat.

- marcaje stradale mesmerizante: linia punctată în curbe în zonă de munte, unde ţi-ar trebui niţel instinct sinucigaş ca să te angajezi în depăşiri.

- indicatoare care arată, înainte de intersecţie, 214 km până la destinaţie, la intrarea în intersecţie 207 km, iar la ieşirea din intersecţie 214 km.

- hărţi stradale la care te zgâieşti minute în şir, până realizezi că nu sunt ilogice, ci doar au Nordul plasat în dreapta, unde restul mapamondului pune de regulă Estul.

- zone intens încărcate cu energie negativă din categoriile „'zgura” şi „băgări şi scoateri”, anume în preajma machetelor de maşini de poliţie, plasate ici-acolo în peisajul şoselelor, care funcţionează în două trepte:
1) #”¤%#, E belită, poliţia !! (frână cu scrâşnet)
2) !”#!”&/%¤#%¤#&!(%”¤#¤” !!! E de carton, zgura ei de maşină de poliţie….


Grecia

Numai de bine.

Cu câteva excepţii:

- au neruşinarea de a avea nişte autostrăzi mizerabile. „În comparaţie cu cele nemţeşti”, conform grecilor. Comparând cu orice altceva din viaţa reală, sunt neruşinat de bune-drepte-lungi-bine gândite.

- au nesimţirea de a-ţi aduce meniul comandat, indiferent că e o salată sau o musaca elaborată, în maxim 10 minute – pe ceas, cronometrat, chit că e Atena sau o localitate micuţă unde meniul (inexistent în engleză) îţi e prezentat într-un body language benevolent.

- au candoarea de a te privi sincer-siderat când soliciţi bonul la benzinărie. Sau când cauţi disperat, chiar şi în Paralia Katerini, un magazin unde poţi plăti cu card.
(Paralia = o Mamaia ceva mai răsărită, de evitat dacă virgulă cauţi altceva decât puzderie de români, „ciorbă de burtă ca la mama acasă" + "căutăm vânzătoare” şi „confecţii din piele la preţ de fabrică”).

- îi suspectez că nu înţeleg acelaşi lucru ca şi noi prin conceptul de „kilometru”. Când trece jumătate de oră cu 120 km/h de la indicatorul „Atena 40 km”, începi să te întrebi dacă nu cumva greţili ia Atena şi o tot mută mai încolo, ca să le admiri mai mult timp şoselele.

(P.S. .. treabă de care te convingi definitiv când, în condiţii de presiune teribilă în abdomenul inferior, te încrezi în indicatorul „OMV 1.5 km”, iar după două minute vizualizezi indicatorul nefericirii tale siderate: „OMV 2.5 km”, pentru ca la următoarea intesecţie să nu mai existe asolut nici un indicator care să-ţi lămurească încotro coada lui Hector e benzinăria aia, cu toaleta ei cu tot!!)

Mâncarea

Un vis. Dacă doi moftangii care în ţară mâncau cel mult o masă întreagă pe zi, au ajuns să savureze trei mese zilnice, fiecare cu măcar 1 ½ farfurii pline, fără să pună un gram pe ei, înseamnă că ne-am ratat naţionalitatea culinară.

Gagici

Ososo-nasolensis, în comparaţie cu bunăciunile pe care le văzui deunăzi de-a lungul a trei staţii de metrou autohtone.

Peisaj

Splendizi boscheţi roz de leandru răspândiţi peste tot, chiar şi de-a lungul a zeci de km de autostradă. M-a despărţit doar o mică fărâmă de conştiinţă a şoferului şi habibi-ului meu de desţelenirea unuia.

Atitudine fotbalistică

Discriminatoare. La un restaurant s-a închegat o discuţie despre (what else?!) fotbal. Habibi al meu a spus că ţine cu Steaua, iar eu cu Rapid (neadevărat, dar se cerea puţin spirit de frondă, hellas! prea se împrieteniseră băieţii). Ergo, chelnerul a venit cu o idee genială: „food to Steaua and bill to Rapid”.

Românii de la greţili

În Paralia Katerini – exact genul care mă face să vorbesc în engleză ca să nu se lipească de noi vreun guţăfanatic.

Altundeva – faini. În Salonic o blondă pe motocicletă ne-a bătut în geam la un stop pentru a ne spune că se bucură să vadă români şi a ne întreba dacă ne poate ajuta cu vreo informaţie. Poate şi pentru că văzuse că la noi în maşină unul (una) învârtea harta cu o viteză superioară celei cu care învârtea celălalt volanul.


Festivalul TangoCamp din Eretria, pe insula Evia – splendid. Iar Eretria – recomandabil oricând.


Breaking News.
Valoroase completari în Comments, din partea co-participantului.

luni, 9 iunie 2008

Dreptul la replică

Regulamentul primit de la Dânsul se aprobă în totalitate, fără împotrivire, din partea Dânsei, pe perioada Campionatului European.


Cu următoarele amendamente:

1.
A doua zi după terminarea Campionatului European Dânsa capătă puteri selectiv-discreţionare asupra maşinii de spălat, după principiul „ne rezervăm dreptul de a ne selecta clienţii”. Orice unitate care se solicită a fi spălată (2 ciorapi = 1 unitate, o cămaşă = 3 unităţi) se va achita printr-un gest de delicateţe-romantism-răsfăţ faţă de Dânsa, plătibil în maxim 48 ore de la spălarea unităţilor.
Dacă Dânsul nu învaţă să îşi spele singur unităţile devenite de nepurtat sau nu găseşte prin apropiere o spălătorie, există riscul de a fi invitat să doarmă pe preş.


2. Masa necesară pregătirii psihice a Dânsului pentru meci va fi asigurată în maxim 30 min înaintea începerii meciului. Pentru aceasta, toate ingredientele necesare bucătărisirii trebuie găsite de Dânsa pe masa din bucătărie când revine de la serviciu, pregătite şi aranjate, inclusiv condimentele în dozaj precis.


3. După terminarea CE Dânsa îşi rezervă dreptul de a anunţa brusc/ anula fără preaviz dispoziţiile romantice care o bântuie, iar Dânsul va trebui să se conformeze. În timpul CE, ca semn de acceptare supusă şi recunoscătoare a interdicţiei de a purta „oricărui articol de îmbrăcăminte care ar putea trezi Dânsului porniri sau dorinţe de perpetuare”, Dânsa va realiza toate activităţile domestice prescrise în ţinuta Evei – cu cel mult o pereche de cercei sau o brăţară - dacă Dânsul o permite, desigur.


4. Echipamentul de „2 x N+3 băuturi” se acceptă de către Dânsa pentru Dânsul şi orice invitaţi ai acestuia. Accesul spre baie este însă posibil să fie obstrucţionat iremediabil (pe durata CE) prin introducerea unei yale cu cheie unică (aflată, desigur, la Dânsa). În cazul în care există solicitări, accesul poate fi totuşi permis prin renunţarea de către solicitant la câte 2 beri pentru fiecare accesare.


5. Dânsa va efectua în tăcere ab-so-lu-tă toate treburile domestice sau personale ce i s-au permis a efectua. Cum nu se specifică nimic despre vreo manifestare vizuală, pe lângă preumblarea în costumul Evei prin preajma Dânsului şi a invitaţilor acestuia, Dânsa va putea afişa pe uşa de la sufragerie/living şi de la toaletă inscripţii cu texte de genul: „bere gratis, mici şi chipsuri oricărui instigator la bruierea meciului”, „masaj gratuit oricărui voluntar dispus să renunţe la 30 min din meci”.


6. Berea, whisky-ul şi celelalte băuturi se vor afla lângă fotoliu, conform solicitărilor. Dânşii nu au însă dreptul de a se plânge ulterior de dureri abdominale sau cufureală, datorate în mod cert (dar de nedovedit) plutei arse şi celorlalte prafuri strecurate de Dânsa în sus-menţionatele băuturi. Dânsa este obligată să arate mărinimia de a deschide accesul la toaletă oricărui doritor care va implora mai mult de 5 minute – după cronometrarea acestora, desigur.


7. După terminarea CE se interzice Dânsului a se întâlni cu Dânsa (sau a îi adresa vreun cuvânt, chiar şi în interiorul incintei domestice) fără un buchet de flori, un trandafir sau/şi un cadou. Perioada de restricţie se poate prelungi până la o lună, în cazul în care Dânsa consideră că florile şi darurile nu au fost făcute cu P. (Proprie Iniţiativă)


8. Conversaţiile telefonice nu sunt permise nici din partea Dânsului către Dânsa, pentru solicitarea, de ex, a cheii de la baie (a se vedea regula nr. 4). Dânsa va avea grijă să plece eventual la o vecină şi să uite grijulie telefonul acasă.


9. Atât pe durata CE cât şi o lună după încheierea acestuia sunt interzise pentru Dânsul întrebări de genul: „iubi, ce faci cu cureaua aia în mână şi privirea asta fioroasa?”, „pisi, cumva ai pus trei linguri de sare în plus în mâncare?”, „am voie să ies cu băieţii peste trei weekenduri?”. În plus, se interzice orice privire mai lungă de 2,5 secunde la adresa oricărei reprezentante a sexului frumos, care arată de la decent în sus, pe toată durata CE şi 2 săptămâni după încheierea acestuia. Orice abatere este pasibilă de o pedeapsă discreţionară din partea Dânsei.


10. Dânsa va lua cu siguranţă măsuri pentru informarea şi cooptarea la contraofensivă a tuturor persoanelor feminine accesibile.




… neah : ) Campionat plăcut, băieţi. E mai fun să fii cuminte şi să-ţi iei revanşa altfel, pe muţeşte. Eu voi încerca să îmi exprim eventuala indignare doar print-un număr încă necunoscut de ceva ce place mult Domnului meu.

vineri, 6 iunie 2008

Macii sunt de vină

Jumătate de portocală (hispanică) plus jumătate de rodie (grecească) rodesc un zâmbet?

Dar un zâmbet minus o muşcătură, cât dă – cât primeşte şi cât rămâne? Şi restul de la împărţirea iertărilor pe care le-ai dat, la cele pe care le-ai primit, cât face?

Unu şi cu unu fac trei. Acest al treilea e cel mai fragil şi preţios, şi trebuie hrănit cu câte o jumătate din fiecare „unu” iniţial, picătură cu picătură, azi cu o respiraţie, mâine cu o fărâmă de încredere, poimâine noapte cu boabe de soare… până toate adunările şi scăderile dau Unu, şi când, ca să zâmbeşti, ceri frumos, cu împrumut, buza celuilalt.

Lipsa unui gol e un preaplin? Dar golul de ce atârnă greu?

Un cuvânt care vrea să nu mai ne-poată să se spună – e ceva încă necopt sau ceva mustit de copt? Oricum, istoria arată că asta e o afecţiune cronică, intratabilă, dar vindecabilă.

Dacă mă războiesc cu mine, ca să nu mă războiesc cu tine – în caz că ies învingător, merit un pahar cu suc de mere?
Şi dacă vin şi pansez rănile ambilor combatanţi, când e război între tu şi tine – după trei zile de mâncat suc de urdă (pedeapsa pentru înaltă trădare), mă ierţi?

Dacă, atunci când am un puric, te rog să stai cuminte şi te scarpin cu seriozitate şi simţ de răspundere – cam ce viteză pe oră crezi că va avea puricele fugitiv?


Un buchet de maci pe care mi l-am luat în secret din partea ta - se poate număra printre faptele tale bune?







P.S.
O poezie a lui Nichita din 1964..
Modalitatea de interacţiune cu copacul în dendroterapie :D
Ceea ce este mai puternic decât orice pas sau secvenţă, în tango (Ney Melo)..
Antinevralgicul universal... ?

The Embrace

De mult negru mă albisem
De mult soare mă-nnoptasem
De mult viu mă mult murisem
Din visare mă aflasem
Vino tu cu tine toată
Ca să-ntruchipăm o roată
Vino tu fără de tine
Ca să fiu cu mine, mine
O răsai, răsai, răsai
Pe infernul meu, un rai
O rămâi, rămâi, rămâi
Palma bate-mi-o în cui
Pe crucea de carne
Când lumea adoarme.


Ţie, cel mai drag din toate rugurile aprinse, piatră peste care au trecut multe pâraie – şi, în curând, trei rotiri complete ale soarelui-, cel mai fidel şi cel mai trădător, una din acele rare întâlniri.

joi, 5 iunie 2008

Culori (3) sau războiul sexelor

Din seria cărăzimiu stins”?! aşa ceva nu există, pisi!!

Nu vedem aceleaşi culori, nu bântuim prin acelaşi oraş. Bucureşti Colors.

(Şi totuşi.)

marți, 3 iunie 2008

Je suis amoureuse

M-am amorezat.. iremediabil.. după multă vreme fără asemenea pasiuni… greu de ghicit ce ne leagă..

Tovarăşi, nu vă impacientaţi. Amoru-mi e licit.

Şi îl cheamă Theodore :)



P.S.

V+G+R = Killjoy (oftat lăcrimos din rărunchi, privire printre gene)


...
".. are you awake?.. can.. I sleep with you?..:D"

luni, 2 iunie 2008

Culori (repriza 2)

Răspunsurile Deroudului, şi contraofensiva personală.

Maro havan
Patanie: esti negru de meserie si te trezesti dupa o noapte wild, din care iti aduci aminte doar ca soarele a apus, in mod straniu, inspre vest. Langa patul gri zmotocel, ce se afla in jurul tau, gasesti una bucata negresa, relativ rotunda, cu un trabuc maro havan, dolofan, in - gura. Daca inca nu intelegi problemele existentiale la care ar trebui sa cugeti, iti reamintesc faptul ca esti de culoarea maro havan, dragul meu.

Dumneata ai instinct de conservare?.. Întreb aşa, fără motiv.

Roşu tiţian
… sau Tizian, hehe.
Si ca tot veni vorba despre culori denumite dupa marii artisti care le-au dat nastere - sa nu uitam tricourile Negru Salam, cu “de Puta Madre” pe spate. Pardon, pe la spate.

Ba tiŢian, termenul face parte din brandul fufelnic caracteristic codanelor vopsite în astă culoare.

Din seria „..după autori celebri”: cum ai defini culoarea scrisului de pe acest tricou?




Somon
Nu obiectez asupra culorii trendy, intrucat performantele noastre cromatice sunt subiectul disputei. Dar ca peste de lux? Faliment??! T’es naive, voyons… Un peste de lux este jenant de profitabil.

Dacă demoazelă-ta pohteşte de 4 ori pe săptămână să pape, par example, somon gătit după ultimele trenduri în materie..

Roz stins
O bere si de la mine celui care va aduce dovezi irefutabile (sau re-futabile) despre existenta acestei culori. Gentile, pantofii si bijuurile nu se considera dovezi, decat daca li se da foc si se fotografiaza dupa ce sunt stinse, si inainte, pentru a proba 1) ca erau roz si 2) ca acum sunt stinse.

Pregăteşte berea. Baxul.
N.B. Un fost cearşaf alb, mâzgălit la spălat într-o nuanţă de roz indefinibilă, nu se pune ca probă.


Corai
(Un fel de portocaliu mai cochet şi cu bun simţ.)
… decat mine, desigur. Pfff… !! Poi sa-i ceri lu’ Corai asta inghetata si plimbare prin parc data viitoare!
Eu o sa stau acasa, si o sa studiez imperecherea intre portocali (ca mine) si portocale. Da, stiu, sunt un porcocal. Raraito!


În comunism pentru mult mai puţin decât un atentat împotriva autorităţilor se putea face puşcărie. O cură de asimilare a Corai-ului nu ţi-ar strica, bag seamă.
În privinţa portocaliului, cea mai diafană nuanţă e cea a unor kilograme de portocale nu foarte coapte (n.r. tari), aruncate cu aplomb pe un perete alb sau un parbriz imaculat. Nuanţe rafinate au şi aşa-numitele BLOOD oranges.


Cafea cu lapte
Depinde desigur si de destinatie. Daca bunaoara, este “cafea si breakfast aduse la pat, Pisi” nici macar nu se cheama sclavagism, ci dresaj. Poate insa sa fie cafea destinata unei transformari moderniste, pe furis, a unei rochii culoarea ierbii intr-o rochie culoarea zgurii. Ma-sii. C-asa-i in tenis.

Câtă dezinformare.. Dresajul cu lesă lungă se numeşte fericire pământească.
Şi-apoi – un bărbat nu are niciodată atâtea cămăşi pe câte hăinuţe are o doamnă, aşa încât redecorarea tuturor cămăşilor lui cu adieri de ojă, mascara rezistent la apă (găseşti în dicţionar), suc de coacăze, etc, va fi cu siguranţă o dramă cromatică mult mai mare decât în cazul câtorva rochii (din zecile existente), redecorate de o mână criminală.
Şi pentru bluff-ul de la fileu: dovada cum că poţi identifica numita culoare „a ierbii”?..


Grej
(Un beige care a băut bere după vin în seara precedentă.)
O rectificare : acesta este “grej bleah”. Exista si “grej miorlau” - asa este pisica mea - atasez poza drept dovada…

De regulă, dacă te muşcă ceva, probabilitatea cea mai mare e să fi fost ceva de sex feminin. Iar dacă respectiva entitate are de regulă ochii gri-verziu, în momentul dinaintea muşcăturii cromatica se schimbă cu siguranţă în „grej”.

Verde petrol
E… Costello, Costello … Ti facio o propunere pe cari non poi refuzare… Va fa’n (beeeeep). Io am instalatto artileria anti-vrabie. Tutto che vola peste la mia machina (il nuovo Opel Maranello Miocardo Firfirello) si facia materiallo per gli perne, subito.

Va fanciulla..suave fanciulla? Artileria dumitale anti-vrabie te protejează şi de culoarea gălbui-alb murdar a ouălor răsclocite ajunse pur în-tâm-plă-tor pe maşină? O nuanţă şi mai rafinată se obţine prin amestecarea omletei respective cu niţică… da las că te prinzi tu.

Vişină putredă
(Nuanţa cămăşii tale albe (după o tentativă eşuată de albire), în urma proximei frâne intenţionat-bruşte pe care o vei pune din pură plăcere, spre ofuscarea următorului şofer idiot care te-o călca pe bătături. Modalităţile de producere a acestei nuanţe - încă nedezvăluite, dar cu siguranţă multiple.)
(Orice asemănare cu o ameninţare în public este complet intenţionată şi intră sub incidenţa clasicului „ţi-am zis io!. nu m-ai ascultat!..”)

Eh, daca nu e cu sambure…

Evident că fără sâmburi. Aceştia se strâng grijuliu şi se utilizează la fosta puşcă cu aer comprimat (actuala „cu sâmburi”). Rezultatul poate fi o paletă cromatică generoasă de nuanţe violet-vineţii sau maroniu-opalescente, în funcţie de tipul de ţesut sau ţesătură ţintită.

Azuriu
Posibil sa fie corect, insa e de retinut ca eu inca dorm, si sunt fericit, in vis, iar realizarea realitatii crude se face de catre colega (sau colegele) din pat. Admit totusi ca exista posibilitatea ca azuriul din visul meu sa se transforme in final in maro havan …

Recomand perfuzii constante cu somnifer. Da şi când te-oi trezi… :D

Prăzuliu
Sincer, nu mi se pare. Este o culoare neaosa olteneasca. Acuma, la ce nivel de imperialism ati ajuns, (fufelor), imi imaginez ca vi se strepezeste retina sensibila si la sarmaliu, si la black-zaibar, si la jaune-mamaligue. Sta-v-ar lentila de contact pe ochi!!!

Mămăliga proaspăt turnată din greşeală pe mâna „colegului”?

Indigo
E, las’ Marghioalo, ca blondele mele stie ca pentru ele ma incaier cu oricine… Doar sa pupe ele si trece. Ca atare, o sa beau in cinstea ta o sticla de vodca, pe care am ascuns-o in acvariu, numa numa sa pot si eu dormi cilivizat cu tine-n pat far’ sa ma spariu. Hic! ptiu, Sic!

Vodcă, hai? Preşul e în zăpadă, totuşi.

Culoarea fildeşului
(Ceva cam ca culoarea untului, dar totuşi nu alb murdar, şi nici beige pal. Trebuie o schemă.)
Ba nu, nu trebuie. Deschizi gura si te uiti in oglinda. Ala e fildesul. Unele animale sunt vanate pentru el. Zi mersi.

Uitasem două culori. Verzuliu-crocodil şi alb-colţ mârâit de tigroaică.

Banan (Variantă: roz-banan)
… sau mangaierea unui material roz, finut imblanit, cu o banana tanara si viguroasa… de unde si numele “roz-banan”…

Foarte rafinată este şi nuanţa de banan-bătut.

Turcoaz
Nu, chiar imi propusesem sa fac misto de fufa proasta de la Cellini - care s-a uitat la noi, cand ni l-a aratat, ca si cum facea asta doar pentru ca scrie in job description-ul ei, dar nu-si imagina altfel ca am avea finetea (si desigur banii) pentru a aprecia ceva atat de sublim. M-am gandit sa trec in fiecare zi pe acolo, sa cer sa vad colierul si sa intreb politicos cat mai e. “Ah, tot 14.600RON? Da… Ma scuzati, cat inseamna asta in Euro? Dar in Lire Sterline - nu va deranjez nu? - atata doar ca am mai multe conturi in valute si n-as vrea sa intru in vreun depozit de investitie pentru un maruntis de-asta… Dar n-aveti cumva modelul asta si cu turcoaze rosii? Haideti domnisoara, lucrati la Cellini si nu stiti ce-s alea? Din Groenlanda, acolo sunt minele de turcoaze rosii, langa ecuator - foarte rare si scumpe, fiindca e periculos, cum te apleci sa ridici turcoazul, sare crocodilul pitic de Groenlanda si te musca de fund.”

Oricât ai fi de muiere, trebuie să admiţi că dacă barbatu dumitale, oricât de Bill Gates ar fi, ar da o asemenea sumă pe o dudădintr-aceea,e suspectabil fie de implozie a sinapselor, fie de o mega trădare blond-nisipie – doar o culpă enormă poate justifica o asemenea cheltuială dementă.

Culoarea vântului turbat
Varietate cromatică, musai de recunoscut în privirea unei cocoane. Joacă rolul focului de avertisment sau al tocului tras în fluierul piciorului pe sub masă.
… sau culoarea gandului iute, care-ti fluiera una inapoi, tot pe sub masa, de-ti vine sa te trombonesti pe tine si ti se incruciseaza ochii peste nasul inverzit brusc.

Cer scuze. Pesemne stimatul domn nu a avut încă plăcerea de a experimenta o asemenea mostră de picior pe sub masă. Ştiu pe cineva care va fi extrem de încântată şi voluntară în a vă rezolva problema, eficient şi iremediabil.
________________________________________

N. Red. La atacurile subliminale referitor la blondul nisipiu ambasada decide să nu răspundă – verbal.

Culori

Domnul Deroude a luat viteaz torţa luptei în mână şi decis să rupă tăcerea asupra unui subiect tabu: cromatica, în viziune feminină şi masculină.

Ce Doamnă adevărata nu s-a confruntat vreodată cu incapacitatea bărbaţilor de a vedea lumea în mai mult de "16 culori standard"? Bleu nu e turcoaz şi nici albastru electric, iar despre nuanţele de roşu şi roz s-ar putea scrie biblioteci întregi. Dar ei n-are organ de simţ pentru asemenea fineţuri.


În spiritul aceleiaşi lupte de clasă, mai întâi o citare adnotată a culorilor ridicate la fileu:


"Jaune pipi : culoarea unui pantalon alb langa un catel; 5-10 minute
Gri zmotocel : camasa alba, pat de dimensiuni generoase, partener(a); minim 30 minute

Bancheta din spate, bătaia lanternei cu aromă de amendă de pe cămaşa lui înţepenită în zbor deasupra capului, pot genera acest efect cromatic.

Vert l’herbe de la vache : dupa cum spune si numele, este culoarea pe care o capata turul pantalonilor unei vaci care se aseaza pe iarba (fresh) si se fatzaie razand ca fraiera.
.. şi a pantalonilor fraierului în braţele căruia se aşează toanta ulterior.

Roz pipitz : ultimul racnet; de fapt asa se si recunoaste in natura - se ia o pipitza si se plimba (de zgarda) prin fata vitrinei; la aceasta culoare, racneste entuziasmata (si adesea pentru ultima oara).
Modalitatea ineluctabilă şi ireversibilă de ucidere instant a mai multor bărbaţi simultan.

Rosso Mermelello : se regaseste pe Loganuri tunate cu marca Fellari in fata si Porche in spate.

Mauveige : o cravata mov si o salata de ton cu sos de mustar; 20 minute, plus eforturile ulterioare

Olive (varianta oaie) : un … hehe … fel de negru
„Pisi, dragule, ai făcut-o de măslină, trebuie să vorbim..”.. nu sună rău..

Maimutziu deschis : culoare postmoderna - o rodie malaiatza care pica din pom, vazuta de dedesubt de o maimutza care o priveste bleaga, cu gura deschisa (pentru maimutziu inchis, maimutza inchide gura)
Deci fără atac la persoane!
Complet nelegat de subiect: cele două perechi de pantofi pe care le-am au tocuri de 7.5, respectiv 8 cm, ascuţite şi metalice.

Fugariu “maidanaise” : o culoare saltareata, excelenta pentru conditia fizica, de natura sa provoace rapid arderi de calorii intense

Cenusiu jigarel : culoarea tipica a zapezii albe, imaculate
Culoarea unui tricou (iniţial) gri, pe care în mod intenţionat pasagerul din dreapta a turnat nişte iaurt. Caz real.

Sobolaniu “tu es foutu“ : o culoare specifica de ten
Ten feminin, desigur. Tenul masculin poate ajunge doar la nuanţa spălăcită de pământiu-iubi-ce-faci-cu-fălăleţul-ăla-în-mână?!

Green Mooch : culoare pentru lucruri care se atarna in nas, in Marea Britanie."


Dacă nu poţi con/(în)vinge duşmanul de clasă, zăpăceşte-l. Cu promisiunea de a face cinste cu aspacardinul şi palmele de trezire din leşin, cu smerită parşivenie îndrăznesc să prezint o mică informare şi asupra altor realităţi îndeobşte ignorate.

Maro havan
Culoare sexy, a dolofanului trabuc susţinut alene de buzele unei negrese dodoloaţe, despre care te temi că-ţi va reaminti live celebra păţanie.

Roşu tiţian
Culoarea părului unei cucoane de care şi-a bătut joc un her stailist.

Somon
În ipostaza de peşte de lux sau culoare trendy, deopotrivă semn distinctiv al bărbatului condus de consoartă spre faliment.

Roz stins
Nuanţă belea, fără drept de existenţă din perspectivă masculină. Generează irascibilitate atunci când reclamă musai genţile, pantofii şi bijuurile cele mai golitoare de conturi.
(O bere celui care va aduce dovezi irefutabile despre existenţa unui hominid masculin care să recunoască şi mai ales agreeze această culoare.)

Corai
Un fel de portocaliu mai cochet şi cu bun simţ.

Cafea cu lapte
Culoarea înrobirii. Prima cafea cu lapte adusă la pat marchează începutul sclavagismului şi deschide drumul spre transferul subtil de la „maşina mea” spre „maşina şi conturile noastre, Pisi”.

Grej
Un beige care a băut bere după vin în seara precedentă.

Blond nisipiu
Principala sursă mondială de producere a verdelui acid.

Verde acid
Culoarea ultimei priviri pe care o vede un Ghiţă, după ingerarea ingenuă a plutei arse strecurate subtil în băutură şi înainte de a realiza (în goana disperată spre toaletă) legătura dintre numita privire verde acid şi propria-i infam-nevinovată privire de mai devreme către blondul nisipiu de la masa alăturată.

Verde petrol
Culoarea banilor şi a bunăstării. În fapt a căcărezei de vrabie de pe cămaşa mumos călcată pentru board-ul de la prânz, însemn distinctiv al baftei care va sugera şefului (dacă e un om simţit) să se simtă de-o mărire sau primă.

Vişină putredă
Nuanţa cămăşii tale albe, dragul meu (după o tentativă eşuată de albire), în urma proximei frâne intenţionat-bruşte pe care o vei pune din pură plăcere, spre ofuscarea următorului şofer idiot care te-o călca pe bătături. Modalităţile de producere a acestei nuanţe - încă nedezvăluite, dar cu siguranţă multiple.
(Orice asemănare cu o ameninţare în public este complet intenţionată şi intră sub incidenţa clasicului „ţi-am zis io!.. nu m-ai ascultat!..”)

Azuriu
Nuanţa splendidului cer senin de vară, în timpul visului în care, fericit, găseşti în sfârşit un boschet în plin deşert, spre alinarea ofului tău presant de după trei beri.
Erată: Culoarea există doar în acea parte a visului în care încă nu ai realizat că boschetul uşurării tale e un vis, iar realitatea crudă e patul – moment în care azuriul se transformă în nuanţa bleuăleuşivaidemine.

Prăzuliu
Instrument de strepezire a retinei, culoare pisicoasă şi fufelnică.

Indigo
Dovada clară, carnală şi de neascuns (că e pe ochi) a faptului că ai comis-o cu ceva în seara precedentă şi, după tigaia aterizată în cap, ai mai şi dormit pe preş, „învelit cu fata de la pagina 5”, pentru a cita un clasic în viaţă.

Culoarea fildeşului
Ceva cam ca culoarea untului, dar totuşi nu alb murdar, şi nici beige pal. Trebuie o schemă.

Banan (Variantă: roz-banan)
Culoare păgână, indescifrabilă şi uşor odioasă. În acest caz, până la lămurirea provenienţei adevărate, aprob că este o nuanţă care se poate obţine şi prin mângâierea unui material alb cu o banană trecută de prima tinereţe.

Turcoaz
Culoare normală, recognoscibilă chiar şi de către bărbaţi, todo bien. Mai puţin preţul colierului de turcoaze s-i-m-p-l-e, fără niciun chil de platină pe lângă, jur, în valoare de 146 milioane lei vechi, la Cellini din Mall, 'ca-ţi-aş !!

Culoarea vântului turbat
Varietate cromatică, musai de recunoscut în privirea unei cocoane. Joacă rolul focului de avertisment sau al tocului tras în fluierul piciorului pe sub masă.


Pentru cei cu nervi tari, care vor să înţeleagă mai bine lumea feminină din jurul lor, există un mic-mic compendiu de specialitate.