vineri, 4 aprilie 2008

Marile iubiri sunt inexplicabile. (Mariana Montes ş Sebastian Arce)

Ne-am cunoscut acum doi ani şi jumătate.

O serie de coincidenţe ca o cărare presărată cu firimituri de pâine mi l-au adus în cale, pe cînd îmi culegeam fărâmele de aortă de sub covor. Am vrut să-l folosesc pe post de super-glue morfinic.

Însă m-am îndrăgostit, a devenit drog şi paleativ.

El, cel adulat, mi-a lăsat timp să aleg şi să culeg iubirile, să le las pe unele pe drum, cu altele să merg la braţul lui. Fără gelozie, cu siguranţa unui suflet pereche care ştie că vei reveni, inevitabil, rătăcitor cu rădăcinile smulse, trântind furibund uşa şi apoi revenind însetat, cu sufletul în palmă.


Ne-am despărţit anul trecut vreme de cîteva luni. L-am pedepsit fără drept de apel pentru marile furtuni, l-am acuzat că a fost doar un placebo, o iluzie. Am fugit de el cu un dor dureros. Îndepărtarea de el a fost pentru prieteni un termometru cu mercurul ridicat la maxim.

Vara trecută ne-am reîndrăgostit la Paris. Am respirat cu el zile şi nopţi narcotizante.
Weekendul acesta va readuce freamătul Parisului prin prezenţa a doi maeştri care reamintit că mă leagă de el una din acele mari iubiri cum rar întâlneşti într-o.


În braţele sale nu pot avea măşti şi descopăr eu însămi adevărul despre propria-mi stare. De la prima îmbrăţişare, fără un cuvânt, cu ochii închişi şi sufletul în expansiune. O iubire care reaminteşte sensul abandonului, al liniştii şi încrederii.

Mariana Montes şi Sebastian Arce mi-l vor readuce mâine în aroma sa din Parisul anului trecut. Doi maeştri, tăind respiraţia celor narcotizaţi la fel de simplu pe Gorillaz sau Depeche Mode.

El, cel care a transformat Buenos Aires-ul într-o Mecca pentru cei care îl iubesc. Cel de care m-am îndrăgostit dincolo şi dincoace de multe altele.

Cel indescriptibil, iraţional, ca orice mare iubire.




Clubul Ţăranului Român, măine de la 22:00 şi duminică de la 20:00.
www.gotan.ro

6 comentarii:

Ferdinand spunea...

Sau, cu alte cuvinte:

"Mi-a fugit dorul de-acasa, dorul
Cat a fost vremea frumoasa, dorul
Si-a fugit cam dezbracat
L-a prins vremea rea plecat
Si mi-e teama ca-nghetat, doruuuuuul..

Dar s-a-ntors la saptamana, dorul
Cu trei flori de gheata-n mana, dorul
Jumatate nins cu nea, jumatate viorea
Parca leganat de-o stea, doruuuuul...

Partea jumatate ninsa, dorul
S-a topit de steaua-ncinsa
Si din dorul calator a ramas doar dorul dor
Numai lacrima si zbor, doruuuuul..."

Aky spunea...

Hai mai Ferdy :) ma asteptam la ceva mai la obiect de la tine.

Aseara am uitat sa respir la show-ul celor doi. Niste nuevo-uri de-ti venea sa plangi.

Ferdinand spunea...

Pai...
in postarea ta era mai important subiectul decat obiectul la care faci referinta incomentariu.

ps:
Nu te mai tot astepta la atatea lucruri.;) Ia-le mai bine asa cum sunt...(eu:D)

Ferdinand spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Florentina spunea...

ia de vezi:
http://www.lucianmuntean.ro/fotoreportaj/52/Tango.htm

cred ca ai fost si tu p-aci :))

Aky spunea...

Multam fain :). Mi-a dat si Verbiaju link-ul azi, dar abia acum am vazut ca in penultima poza de jos sunt si eu acolo, intr-adevar :).

Am fost un drogat fericit. Marile iubiri sunt, intr-adevar, inexplicabile, dar le simti mai real decat respiratia.

Apropos - multumesc, Val. Zambetul mi-a fost complet cu tine alaturi, la acea milonga.