O fereastră întru un alt timp şi spaţiu, liberă de vina ignoranţei medievale umane, care orânduise în acest castel drept cameră de tortură o odaie imediat alăturată capelei unde se celebra serviciul divin.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
skip to main |
skip to sidebar
Când respiri, plămânii mei se umplu de aer
Despre mine
- Aky
- "Dacă aş avea mijloace, n-aş face nimic altceva decât o bancă de lemn în mijlocul mării. Construcţie grandioasă de stejar geluit, să respire pe ea, în timpul furtunii, pescăruşii mai laşi. E destul de istovitor să tot împingi din spate valul, dându-i oarecare nebunie; vântul, el, mai degrabă, s-ar putea aşeza acolo din când în când. Şi să zică aşa, gândindu-se la mine: "N-a făcut nimic bun în viaţa lui, decât această bancă de lemn, punându-i de jur-împrejur marea." M-am gândit bine, lucrul ăsta l-aş face cu dragă inimă. Ar fi ca un lăcaş de stat cu capul în mâini în mijlocul sufletului." (Marin Sorescu)
Chapeau bas pentru...
Fără cuvinte
Oameni frumoşi
My Wild, but Mild side.
.. şi totuşi, toţi sunteţi puţin luaţi.
Când m-apucă criza..
Când mi-e dor.
Pentru tine, mama.
Cămara cu murături
-
▼
2008
(136)
- ► septembrie (7)
-
▼
ianuarie
(32)
- Noaptea la hotel
- Soledad Farmakon
- Omuleţi frumoşi (de-ale copiilor)
- Singura Fereastră
- Rock mood
- Muzicile trupului
- Mariana Montes şi Sebastian Arce
- Cântec pentru Mayna
- Cântecul Nopţii (1)
- Fereastra dintre
- Crăiasa
- Noa
- Vivat Saccharum Officinarum
- Apele Frumoasele
- Ape
- Dimineaţă bună, dragule oaspete.
- I Will Survive
- Dovada
- Murphologie (2)
- Dilema Veche
- Gagică-mea updated
- Gagică-mea, în tinereţe
- Ferdinand
- Lumină
- Câtă vreme e timp
- Parfumele Nebunelor Dorinţi
- Altfel de poveste
- Da, that bad..
- Melvin
- Alb
- Poţi alege
- La multă bucurie!
Faguri
- ABC-Dar (10)
- Akyene (44)
- Aromoterapie (2)
- Bucurii (20)
- Duhul din Vorbe (9)
- Gimnastica sufletului (7)
- Muzicile dezlănţuirii (26)
- O mie de Cuvinte Tăcute (21)
- Palimpsesturi (25)
- Personalităţi (6)
5 comentarii:
Nici glasul, nici surisul n-are sens
in clarobscurul tau atit de dens.
Zadarnic am privit cum au crescut ferestre la cetatile de sus ;
Caci numai eu ,ca soapta vantului, in stare nu-s sa deconspir ideea.
Atunci, pasesc in ierburi ce foiesc de bestii, iar timpul, picurand ca o cismea,spala-va de noroi sandala mea.
j.
practic. dupa ce isi da 'vrajitoarea' ultimul deget din cele 20, la pachet cu ultima suflare, o tamaiem un pic in camera alaturata si ne simtim bine cu noi insine.
Just, Alexedi. Incredibila apetenta pentru torturi a belgienilor astora, cel putin. Si in castel era o droaie de pustani sub 10 ani carora li se explicau cu detalii toate dudele de torturi.
Frumusetea poate mantui si rascumpara derapajele umane, dar nu total, cred. Mai trebuie ceva.
Chiar mi-as fi dorit sa vad o sala de tortura functionala, atunci. Cred ca era o experienta. Poate terifianta, dar cu atat mai interesanta.
Duminica fi-voi din nou la castelul cu pricina, probabil incl pentru poze, dar nu-mi mai tebe partea cu torturile.
Trimiteți un comentariu